Când eşti un utilizator al Windowsului, fiecare din prietenii tăi
care folosesc Linux îţi sugerează să treci la Linux: "nu mai fi
sclavul Microsoftului" sau alte formule.
Alegerea unei distribuţii de Linux este un pas greu de sine
stătător. Acest pas este greu chiar şi pentru "experţii" Windows.
După ce în sfârşit ai ales şi instalat distribuţia, urmează o etapă
pe care eu o consider amuzantă: prietenii tăi care folosesc o altă
distribuţie încep să glumească pe seama alegerii făcute. Asta se
întâmplă indiferent dacă ai avut sau nu cunoştinţele necesare să
alegi exact distribuţia de care ai nevoie (deobicei nu ai). Dacă
întâmpini probleme şi le ceri ajutor răspunsurile pot fi de genul
"ha, asta nu păţeşti cu distribuţia X".
După ce eu mi-am instalat Ubuntu, un utilizator de Gentoo mi-a spus
în glumă "ah, Ubuntu e aproape Linux, dar bine că ai trecut pe
Linux". Asta e încurajare! Alt utilizator de Fedora Core 4 mi-a
spus foarte simplu "Ubuntu merge prea bine, e prea grafic".
Interesant, deoarece lui nu-i place că unele distribuţii Linux
ajung la un nivel la care utilizatorul poate să treacă direct la
Linux, fără să întâmpine problemele foarte cunoscute: linia de
comandă şi editarea manuală a fişierelor de configurare. El a spus
acest lucru deoarece a văzut că am avut Samba funcţionând perfect
şi v4l (Video for Linux) era deja funcţional (el a avut aceste două
probleme pe FC 4). Cauza acestor probleme poate fi dată de faptul
că FC este o distribuţie ce introduce pachete de ultimă oră, fără
foarte multă testare.
Trebuie specificat că nu doresc să las impresia că distribuţia
Ubuntu este cea mai bună. Nici pe departe. Am întâmpinat şi eu tot
felul de "bucurii", dar multe din ele sunt foarte uşor de rezolvat.
Contrar părerilor unora, eu nu am trecut la Linux doar pentru a fi
în pas cu moda (aş fi putut face acest lucru ani în urmă). Trecerea
mea la Linux a fost datorată necesităţilor în domeniul programării
web: am nevoie să experimentez cu tehnologii mai noi care în mod
"natural" sunt făcute pentru Linux.
Nereuşita Linuxului de a creşte în popularitate pe desktopuri este
cauzată de lipsa acordului între membrii comunităţilor de
programatori Linux şi utilizatorii Linux, diversitatea fiind foarte
mare. Comunitatea Linux este probabil prea diversă prin definiţia
open-source-ului. Foarte bine (din punctul meu de vedere) este că
acum se mobilizează tot mai multe grupuri de utilizatori şi
dezvoltatori pentru a face Linuxul pentru desktopuri mai bun şi mai
uşor pentru începători.
După ce te obişnuieşti cu Linux, poţi ajunge să-ţi chiar place
puterea oferită de scripturile Perl/Python sau orice altceva din
consolă. Acestea-ţi oferă într-adevăr libertatea de care ai nevoie
după ce foloseşti mult timp abordarea WIMP pentru a
interacţiona cu calculatorul. Window, Icon, Menu, Pointing device
(fereastră, iconiţă, meniu, dispozitiv de indicare) sunt metaforele
cele mai bine cunoscute în interfeţele actuale ale programelor de
calculator (pe Windows, Mac OS X, Gnome şi KDE). Pe Windows aceste
capabilităţi lipsesc. Distribuţiile de Linux destinate
utilizatorilori începători nu dezactivează accesul la consolă, ci
doar adaugă capabilităţile necesare în modul grafic. Asta este
foarte bine, deoarece după un timp ţi se permite să experimentezi,
să înveţi şi altceva.
Nu ar trebui să existe "războiul distribuţiilor" Linux. Fiecare
distribuţie este bună în felul ei. Trebuie să o foloseşti cea
care-ţi place, cea care-i pe gustul tău. Nu vei ştii care-i până nu
le încerci pe fiecare. Când ai găsit una care-ţi place, nu o mai
schimba.
În legătură cu diferenţele între distribuţii: Claudio Santambrogio
a punctat foarte bine spunând că Ubuntu este doar o simplă
distribuţie, nefiind specială, şi mi-a dat o legătură spre un
articol scris de el despre laptopul de
$100, din care citez:
Pentru un începător Linux este confuz să înveţe că există mai multe
aplicaţii care fac acelaşi lucru. Răspunsul la cea mai evidentă
întrebare («care program să-l folosesc?») este de multe ori,
îndrâznesc să spun, o problemă cvasi-religioasă decât ceva raţional
ce poate fi înţeles de începători.
Exact aceeaşi problemă este reflectată şi în alegerea unei
distribuţii Linux.
Am instalat KDE pe Ubuntu doar să-l încerc. Acum am mii de pachete
care nu le folosesc niciodată şi nici nu ştiu cu ce se ocupă toate.
Am vreo 10 vizualizatoare de imagini, câteva navigatoare web,
managere de fişiere, managere de pachete, playere video/audio,
joculeţe, şi multe altele.
În general, distribuţiile foarte cunoscute (Fedora Core, Ubuntu,
Debian, SUSE, etc) sunt şi foarte bune, chiar mai bune decât
Windows. Asta se datorează stabilităţi, a vitezei şi a programelor
disponibile. Cea mai serioasă problemă este că programe importante
pentru Windows (gen Photoshop sau Flash) nu există pentru Linux şi
nici multe drivere pentru imprimante, scannere şi alte accesorii la
calculator. Parcă nu ar fi de ajuns, librăriile necesare pentru
vizionarea filmelor şi ascultarea muzicii nu sunt permise în
distribuţii Linux open-source (este ilegală integrarea acestora).
Pentru un simplu utilizator asta este ceva foarte neplăcut,
făcându-l să refuze Linuxul şi să nu mai vadă părţile bune.
Din unele puncte de vedere KDE şi Gnome sunt mai bune decât
Windows. Ceea ce afectează KDE-ul este incorecta organizare a
meniurilor, a interfeţei din fiecare pachet ce îl are. Gnome
urmează standarde mai stricte şi din acest motiv îl folosesc.
Proiectele open-source sunt exemple extraodinare de lucru voluntar
şi de organizare, fiind produse realizate de programatori
începători pasionaţi şi de experţi angajaţi la diferite firme.
Trei dintre cele mai populare proiecte open-source (OpenOffice,
Firefox şi Wikipedia), au tot felul de "probleme". Nu trece o
săptămână să nu apară un articol negativ despre Wikipedia în care
se arată proasta calitate a unor articole. Cu toate că exemplele
oferite în aceste articole "bine intenţionate" sunt reale, nu se
poate spune că Wikipedia este un proiect nereuşit. Wikipedia este,
în general, o sursă bună de informare. Însă nu trebuie să crezi tot
ce citeşti pe orice site. Avantajul pe Wikipedia este că ştii
înainte că informaţiile ce le citeşti sunt probabil greşite. Dacă e
ceva important întotdeauna trebuie verificat. La fel trebuie făcut
şi cu orice alt site. Oricine doreşte să se documenteze la modul
serios despre ceva nu trebuie să-şi bazeze cunoaşterea pe un singur
site.
OpenOffice este un pachet foarte mare care probabil are scopul să
ajungă la fel de greoi ca Microsoft Office. La ora actuală este bun
şi-l folosesc, dar ar trebui să fie mai rapid, mai bun şi mai mic.
Personal nu sunt prea mulţumit de el, deşi îl recomand în locul lui
Microsoft Office.
Firefox este un produs realizat într-un mod inteligent. Corporaţia
Mozilla este mult mai bine organizată şi se menţine pe o linie
dreaptă. Nu e bine că Gecko (motorul din Firefox) introduce
tehnologii proprietare, care nu sunt bine departajate de celelalte.
Mă refer la adăugarea de proprietăţi noi în DOM care sunt specifice
Gecko. Aceeaşi metodă este folosită de Microsoft, în Internet
Explorer. Probabil cei de la Mozilla vor să obţină un Firefox
similar cu Internet Explorer-ul actual (nu numai să domine piaţa
navigatoarelor). Să sperăm că asta nu se va întâmpla şi că Gecko nu
va rămâne în urmă la suportul standardelor web.
Pachetele Linux nu ar trebui să încerce să copieze programe
Windows. Acum este nevoie de abordări diferite, de îmbunătăţiri pe
desktop care să conecteze calculatorul la web (noua tendinţă).
Mulţi ar trece la Linux dacă ar oferi ceva cu mult mai bun, uşor de
utilizat, uşor de învăţat. La ora actuală pe Linux găseşti
aproximativ aceleaşi lucruri, dar unele nu sunt la fel de bune. De
ce să treci? Doar pentru a fi altfel? Există acele lucruri care
chiar lipsesc pe Windows, gen opţiuni pentru customizare,
stabilitate, viteză, control mai bun asupra sistemului, şi
bineînţeles manager de pachete/programe, dar nimic nu sare în ochi.
Nu e necesară revoluţia, deoarece asta sperie un utilizator fiind
vorba de schimbări prea mari. E vorba doar de evoluţie.
Foarte interesant e dacă va fi cândva o distribuţie Linux care
încearcă să fie "mama" tuturor. Una care poate fi recomandată
începătorilor de către toţi utilizatorii actuali Linux (indiferent
de experienţă). O singură distribuţie care să aibă baza de date de
pachete întotdeauna cu ultima versiune, unde găseşti aproape orice
doreşti, cu drivere, cu instalare semi-automată de librării pentru
ascultarea muzicii şi vizionarea filmelor, etc. Această distribuţie
trebuie să fie stabilă dar nici veche precum Debian Stable.
O asemenea distribuţie, cu interoperabilitate între KDE şi Gnome,
cu WINE preconfigurat foarte bine, ar aduce mulţi utilizatori pe
Linux. WINE este un pachet ce poate rula aplicaţii Windows pe Linux
la o viteză aproape nativă, dacă-l ştii configura. Acesta poate fi
bine integrat în sistem. Nu trebuie uitat că este necesar să poţi
să rulezi programele Windows, pentru că multe nu sunt disponibile
pe Linux, sau la multe nu se doreşte renunţarea (de exemplu, a
plătit mult pentru Adobe Photoshop).
Discuţiile generale despre Linux ar trebui să fie despre
Distribuţia Distribuţiilor.